Un salon de tatuaje din Carolina de Sud, Tiny Zaps, împreună cu doi clienți ai afacerii, a dat statul în judecată la nivel federal. Procesul, depus pe 17 iulie 2026, contestă o lege veche de peste două decenii care interzice tatuarea capului, feței și gâtului și care obligă saloanele să stea la cel puțin 300 de metri distanță de biserici, școli și locuri de joacă. Reclamanții invocă Primul Amendament al Constituției SUA, care garantează libertatea de exprimare.

Ce se întâmplă exact în Carolina de Sud

Legea contestată datează din 2004, anul în care Carolina de Sud a legalizat tatuajele, fiind unul dintre ultimele state americane care au făcut acest pas. Condițiile impuse atunci — interdicția tatuajelor deasupra umerilor și distanța minimă față de biserici, școli și locuri de joacă — au rămas neschimbate de peste 20 de ani.

Avocații care reprezintă salonul argumentează că regulile nu au legătură cu siguranța sau igiena, domenii deja reglementate prin licențiere, sterilizare și inspecții. Ei susțin că restricțiile reflectă mai degrabă un disconfort moral față de tatuaje decât o preocupare reală pentru sănătatea publică (neconfirmat ca poziție oficială a instanței, fiind deocamdată doar argumentul reclamanților).

Ce spune legea în România

În România, vârsta minimă pentru a te tatua este 18 ani, fără nicio excepție — nici chiar cu acordul scris al părinților sau tutorilor legali. Regula este stabilită prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1648/2024, care a înlocuit vechile norme din 2007 și reglementează funcționarea saloanelor de tatuaj, piercing și implantare dermală.

Spre deosebire de Carolina de Sud, legislația română nu conține restricții privind zona corpului care poate fi tatuată și nici distanțe minime față de biserici, școli sau alte instituții. Ordinul 1648/2024 se concentrează pe igienă, sterilizare, calificarea profesională a operatorilor și interdicția tatuării minorilor — nu pe amplasarea saloanelor sau pe părțile corpului acceptate pentru tatuaj.

Cum privesc românii tatuajele

Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research în februarie 2025, în parteneriat cu Asociația Tattoo & Piercing România, 13,3% dintre români declară că au cel puțin un tatuaj. Procentul urcă la aproape 25% în rândul adulților cu vârste între 18 și 44 de ani, în timp ce doar 1,5% dintre persoanele peste 60 de ani sunt tatuate.

Sondajul mai arată o diferență între sexe: 16,3% dintre bărbați declară că au tatuaje, față de 10,5% dintre femei. Datele sugerează o acceptare socială în creștere, mai ales în rândul generațiilor tinere, deși nu există în acest sondaj informații specifice despre percepția angajatorilor față de tatuajele vizibile pe față sau gât.

Ce ar însemna un proces similar la noi

Un proces precum cel din Carolina de Sud ar avea puțin sens legal în România, întrucât nu există o lege care să interzică tatuajele pe față sau gât ori care să impună distanțe minime față de biserici sau școli. Dezbaterea românească rămâne, deocamdată, mai degrabă socială și profesională decât juridică — ține de acceptarea tatuajelor vizibile la locul de muncă, nu de o interdicție legală explicită.

Cazul american rămâne totuși relevant pentru artiștii și clienții din România, pentru că arată cum principii precum libertatea de exprimare pot fi folosite pentru a contesta reguli vechi, chiar și într-un domeniu adesea tratat ca marginal de sistemul legislativ.