Un studiu publicat în revista PNAS, realizat de o echipă condusă de cercetătorul Santiago F. Gonzalez, arată că pigmentul din cerneala de tatuaj nu rămâne fix în piele, ci ajunge, prin sistemul limfatic, în ganglionii limfatici. Descoperirea a fost sintetizată recent de microbiologul Manal Mohammed, de la University of Westminster, într-un articol care a readus subiectul în atenția publicului larg.
Ce au descoperit cercetătorii
Studiul, realizat inițial pe modele animale, a urmărit traseul cernelii imediat după tatuare. Cercetătorii au observat că pigmentul este preluat de macrofage, celule imunitare responsabile cu eliminarea corpurilor străine, care îl transportă către ganglionii limfatici.
În urma acestui proces, o parte dintre macrofage mor, iar moartea lor menține un răspuns inflamator activ în ganglioni timp de până la două luni de la tatuare, potrivit studiului citat.
Legătura cu eficiența vaccinurilor
Un aspect neașteptat al cercetării este observația că prezența cernelii în zona în care s-a administrat un vaccin poate modifica răspunsul imun la acesta. Efectul a variat în funcție de tipul de vaccin folosit în experiment.
Cercetătorii au observat un răspuns redus de anticorpi în cazul unui vaccin de tip ARN mesager, dar un răspuns mai puternic în cazul unui vaccin antigripal inactivat. Autorii subliniază că mecanismele din spatele acestor diferențe nu sunt încă pe deplin elucidate (neconfirmat pentru aplicabilitatea la oameni, studiul fiind realizat pe model animal).
Ce arată un studiu danez pe gemeni
Pe lângă cercetarea privind ganglionii limfatici, un studiu realizat de Universitatea din Southern Denmark, publicat în BMC Public Health, a comparat gemeni tatuați cu gemeni netatuați. Rezultatele au indicat un risc de limfom de aproximativ 2,7 ori mai mare la persoanele tatuate.
Aceeași cercetare a arătat un risc de cancer de piele de circa 2,4 ori mai mare, cu tendința ca riscul să crească odată cu suprafața tatuată. Autorii studiului au precizat că rezultatele sunt la o etapă incipientă și că sunt necesare cercetări suplimentare pe cohorte mai mari, desfășurate pe perioade mai lungi de timp.
Compoziția chimică a cernelurilor
Cernelurile moderne de tatuaj sunt amestecuri complexe de pigmenți, lichide purtătoare și conservanți. Potrivit sursei citate, mulți dintre pigmenții folosiți în prezent au fost dezvoltați inițial pentru vopsele auto, materiale plastice sau tonere de imprimantă, nu pentru injectare în piele.
Cercetătorii au identificat, în unele cerneluri, urme de metale grele precum nichel, crom, cobalt și, ocazional, plumb. Cernelurile colorate, în special cele roșii, galbene și portocalii, sunt asociate mai frecvent cu reacții alergice și inflamații cronice, din cauza sărurilor metalice și a pigmenților azoici pe care îi conțin.
Context și reglementare
Discuția despre siguranța cernelurilor se leagă de un cadru de reglementare aflat deja în vigoare în Uniunea Europeană, unde peste 4.000 de substanțe considerate periculoase în cernelurile de tatuaj și machiaj permanent sunt restricționate din 2022, prin regulamentul REACH. Regatul Unit a anunțat propriul set de restricții, separat de cel european.
Cercetătorii citați subliniază că nu există, deocamdată, dovezi de pericol pe scară largă, dar recomandă prudență persoanelor cu boli autoimune sau sistem imunitar slăbit. Articolul integral, semnat de Manal Mohammed, poate fi consultat aici: The Conversation - Tattoos, toxins and the immune system
